Frezii

Motto: ”Frezia este prezența divină într-o floare”(Vavila Popovici)

Freziile sunt plante de gradină, cultivate pentru parfumul lor plăcut și aspectul delicat.
Denumirea plantei datează din 1886 și a fost atribuită în onoarea medicului german, Heinrich Theodor Freese (1795-1876) de către botanistul Christian Friedrich Ecklon (1795-1868). Denumirea populară românească a plantelor din genul Freesia este Frezie sau uneori Fresie.
Frezia este o plantă originară din Africa de Sud și aparține familiei Iridaceae care cuprinde aproximativ 65 de genuri si 1 800 de specii distribuite în întreaga lume.

Frezia albă este o floare de primăvară, cu un aspect impecabil și un parfum delicat, rafinat. Frezia alba creste toamna și iarna și înfloreste primăvara și vara; frunzele, de obicei, sunt în pozitie verticală și sunt în formă de sabie.
Dintre toate tipurile de frezii, freziile albe emană cel mai puternic miros. Nu este de mirare, aşadar, că ele sunt folosite cel mai des în industriile de parfumuri şi uleiuri aromate.

Frezia roșie este asociată cu armonia, delicatețea și încrederea...
Freziile în general simbolizează  prietenia și  valorile care decurg din aceasta: încredere, sinceritate, dragoste, speranță...

1 Mai-2015( pe planeta mea)

 1 Mai -Armindeni

Ziua de 1 mai  așa cum o cunoaștem astăzi este o contopire de tradiții, unele foarte vechi, altele mai noi.
La 1mai românii sărbătoreau de fapt ziua de Armindeni.
Armindeni - 1 mai este ziua lui Ieremia, care avea darul prorociei. În slavonă, era numită "Ieremiin? dini", iar prin românizare şi simplificare a devenit Armindeni.
Despre obiceiurile mai degrabă păgâne legate de această zi vorbesc, între alţii, Alecu Russo, Ion Ghica, Dimitrie Pappasoglu, în Istoria fondării oraşului Bucureşti”, Nicolae Vătămanu în ”Odinioară în Bucureşti ” şi Alexandru Predescu în evocările din ”Dâmboviţă, apă dulce”...
Mai era cunoscută în popor drept ”ziua pelinului” sau ”ziua bețivului”... Este o sărbătoare a primăverii, a naturii aflată în deplină înflorire și prospețime.Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte o crenguță de măr  înflorit la poartă, la  ușă sau la ferestrele caselor, ca un talisman împotriva calamităților naturale, și a bolilor dar și pentru a avea roade bogate.
Era obligatorie o ieșire în natură, la iarbă verde, cu băutură, gustări și lăutari...
Bucureștenii petreceau ziua de Armindeni în diferite locuri: la nord de București unde se afla dumbrava banului Dumitrache Ghica( pe care lăsat-o moștenire soției sale ”băneasa”), în lunca Dâmboviței, înainte ca aceasta să devină o groapă de gunoi, în livada lui Bellu, cam pe unde se află cimitirul cu același nume și în Grădina Cișmigiu.
În Cişmigiu petreceau Armindenul tinerii boemi ai vremii(zurbagiii), printre care se găseau şi beizadele. Ei veneau însoţiţi de femei dispuse să le risipească aleanul, cântându-le cântece de inimă albastră.

***
1 Mai - Ziua Muncii

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă
1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

ZIUA PĂMÂNTULUI

Miercuri, 22 aprilie  2015

GOOGLE sărbătoreşte Ziua Pământului cu un logo special.

Ziua Pământului este acum sărbătorită pe plan internaţional ca o expresie comună, ca o dorinţă publică de a construi o societate stabilă. Unind cetăţenii activişti, această zi educă şi mobilizează oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător, inspiră necesitatea de a acţiona, la nivel personal, comunitar, naţional şi internaţional. Google şi-a modificat, miercuri, logoul pentru a sărbători Ziua Pământului, astfel încât toţi cei care accesează motorul de căutare online îşi pot face un test pentru a afla ce animal îi reprezintă.

Am făcut testul și am aflat:

Sunteți albină meliferă!

Prin natura dvs., vă place să munciți mult, dar aveți timp să vă ocupați și de polenizarea florilor.

Floriile...de V.Alecsandri (fragment)

Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu, Matei, Luca, Ioan ): intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor.

*** 
                      Floriile

                               Iată zile-ncălzitoare
                               După aspre vijelii!
                               Vin Floriile cu soare
                               Şi soarele cu Florii.

                               Primăvara-ncântătoare
                               Scoate iarba pe câmpii,
                               Vin Floriile cu soare
                               Şi soarele cu Florii.

                               Lumea-i toată-n sărbătoare,
                               Ceru-i plin de ciocârlii.
                               Vin Floriile cu soare
                               Şi soarele cu Florii.

                               Păcat, zău, de cine moare
                               Şi ferice de cei vii!
                               Vin Floriile cu soare
                               Şi soarele cu Florii.
                               ........................................

1 martie 2015

Mărțișorul

Motto:
”E primăvară, iarăși primăvară”...

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. area valoarea unui talisman menit să îndepărteze răul și să aducă veselie.
Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu.
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact.
Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou,calendaristic și agricol, era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna zeului  Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației.

Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui.Fîră flori și cântec de păsărele lumea întreagă s-a cufundat în tristețe.
Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghioceul, prima floare a primăverii.