Frezii

Motto: ”Frezia este prezența divină într-o floare”(Vavila Popovici)

Freziile sunt plante de gradină, cultivate pentru parfumul lor plăcut și aspectul delicat.
Denumirea plantei datează din 1886 și a fost atribuită în onoarea medicului german, Heinrich Theodor Freese (1795-1876) de către botanistul Christian Friedrich Ecklon (1795-1868). Denumirea populară românească a plantelor din genul Freesia este Frezie sau uneori Fresie.
Frezia este o plantă originară din Africa de Sud și aparține familiei Iridaceae care cuprinde aproximativ 65 de genuri si 1 800 de specii distribuite în întreaga lume.

Frezia albă este o floare de primăvară, cu un aspect impecabil și un parfum delicat, rafinat. Frezia alba creste toamna și iarna și înfloreste primăvara și vara; frunzele, de obicei, sunt în pozitie verticală și sunt în formă de sabie.
Dintre toate tipurile de frezii, freziile albe emană cel mai puternic miros. Nu este de mirare, aşadar, că ele sunt folosite cel mai des în industriile de parfumuri şi uleiuri aromate.

Frezia roșie este asociată cu armonia, delicatețea și încrederea...
Freziile în general simbolizează  prietenia și  valorile care decurg din aceasta: încredere, sinceritate, dragoste, speranță...

1 Mai-2015( pe planeta mea)

 1 Mai -Armindeni

Ziua de 1 mai  așa cum o cunoaștem astăzi este o contopire de tradiții, unele foarte vechi, altele mai noi.
La 1mai românii sărbătoreau de fapt ziua de Armindeni.
Armindeni - 1 mai este ziua lui Ieremia, care avea darul prorociei. În slavonă, era numită "Ieremiin? dini", iar prin românizare şi simplificare a devenit Armindeni.
Despre obiceiurile mai degrabă păgâne legate de această zi vorbesc, între alţii, Alecu Russo, Ion Ghica, Dimitrie Pappasoglu, în Istoria fondării oraşului Bucureşti”, Nicolae Vătămanu în ”Odinioară în Bucureşti ” şi Alexandru Predescu în evocările din ”Dâmboviţă, apă dulce”...
Mai era cunoscută în popor drept ”ziua pelinului” sau ”ziua bețivului”... Este o sărbătoare a primăverii, a naturii aflată în deplină înflorire și prospețime.Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte o crenguță de măr  înflorit la poartă, la  ușă sau la ferestrele caselor, ca un talisman împotriva calamităților naturale, și a bolilor dar și pentru a avea roade bogate.
Era obligatorie o ieșire în natură, la iarbă verde, cu băutură, gustări și lăutari...
Bucureștenii petreceau ziua de Armindeni în diferite locuri: la nord de București unde se afla dumbrava banului Dumitrache Ghica( pe care lăsat-o moștenire soției sale ”băneasa”), în lunca Dâmboviței, înainte ca aceasta să devină o groapă de gunoi, în livada lui Bellu, cam pe unde se află cimitirul cu același nume și în Grădina Cișmigiu.
În Cişmigiu petreceau Armindenul tinerii boemi ai vremii(zurbagiii), printre care se găseau şi beizadele. Ei veneau însoţiţi de femei dispuse să le risipească aleanul, cântându-le cântece de inimă albastră.

***
1 Mai - Ziua Muncii

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă
1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă.