Uimitoaele bufnițe ( I )

MOTTO: ”Bufnița este memoria nopții ”(Valeriu Butulescu)

”Bufniță” sau ”buhă” este un nume dat mai multor specii de păsări din familia Strigidae (Strigide), ordinul Strigiformes. Majoritatea sunt solitare și nocturne. Cea mai cunoscută în România este Bufnița, Bufnița mare sau Buha, numită științific Bubo bubo.(Wikipedia)
Este o pasăre impresionantă, care a dat naștere la numeroase povestiri și legende. Vânează numai noaptea, zburând fără zgomot, la distanțe de până la 15 km de cuib.Deși culorile variază în funcție de specie, culoarea cea mai des întâlnită este maro închis și deschis, în partea anterioară fiind vizibile dungi în nuanțe de alb combinat cu negru sau galben.




 Are aripile lungi, iar coada și picioarele sunt scurte.Ghearele puternice îi sunt necesare pentru a se agăța bine pe crengile copacilor și pentru a vâna. Corpul bufniței este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarcă 2 ochi rotunzi galbeni-portocalii ce ocupă jumătate din mărimea capului. Bufnița este singura pasăre care are ochii situați pe partea anterioara a capului. Spre deosebire de ai oamenilor, aceștia sunt ficși. Din această cauză are un gât scurt, dar foarte flexibil, pe care îl poate întoarce în aproape toate părțile. Ghearele puternice îi sunt necesare pentru a se agăța bine pe crengile copacilor și pentru a vâna.

Octombrie pe planeta mea

Motto:
” Iubeşte-mă-n octombrie, străino,
 -Că în noiembrie deja-i târziu –”
  Fii pentru mine primăvara iernii
  Şi eu o umbră, poate, c-o să-ţi fiu.
             (Boris Iachim: ”Iubește-mă-n octombrie” fragment)
              

Toamna crizantemelor

Motto: 
"În fiecare an , în noiembrie , după ce zilele încep să se micșoreze , încoronând cu măreție orele toamnei , mă duc să vizitez crizantemele ... Ele sunt, cu adevărat, cele mai răspândite ăi cele mai diverse dintre flori ."
(Maeterlinck)***
 Pe partea aceasta a planetei e toamnă...
Pe pagina mea este toamna crizantemelor.

Crizantemele mai sunt numite și tufănele, dumitrițe, margarete de toamnă.
Se cunosc aproximativ 30 de specii de crizanteme...”Chrysanthemum” înseamnă ”floare de aur” ( ”chrysos”=aur și ”anthos”=floare).
 

 

Cristale

1.CRISTALELE sau mai clar pietrele pretioase si semipretioase, rocile si mineralele au rol protector, energizant, curativ, au rolul de a te ajuta în atingerea unor scopuri personale: mai multi bani, dragoste armonioasă, relatii de succes, carieră în ascensiune, afaceri prospere etc. Poartă piatra potrivită la tine permanent - pe lantisor sau intr-o punguta agatata la gat si te va incarca de energie pozitiva sau te va ocroti mereu ca un scut protector personal.

2.Cristalul este un corp omogen, anizotrop, ale căru particule componente, atomi, molecule, ioni sunt aranjate într-o structură internă tridimensională în diferite sisteme de simetrie cu repetări periodice numite sisteme de cristalizare. Se poate distinge o structură cristalină primară în formă de rețea, sau amorfă ca de exemplu a sticlei. Unele substante se pot găsi atât în stare cristalina, cât si in stare amorfă; un exemplu este dioxidul de siliciu (SiO2), care în stare cristalină este cuarțul, iar în stare amorfă este sticla de cuarț. Știința care se ocupă cu studiul cristalelor se numește cristalografie.

3.În procesul de formare a cristalelor, un rol preponderent îl au condițiile în care are loc solidificarea. Procesele de solidificare încep și decurg în jurul unui centru de cristalizare, unde apar acumulări de atomi. Trecerea din starea lichidă în cea solidă poate avea loc atât în mod rapid, ceea ce determină apariția unui număr mare de centre de cristalizare, obținându-se policristale, fie în mod lent, când procesul de solidificare are loc în jurul unui singur centru, cu formarea unui monocristal, ale cărui dimensiuni depind de viteza de răcire. Corpurile cristaline se găsesc de obicei sub forma de policristale...

24 iunie: Sânzienele - Sărbătoarea iei românești

Ia românească (la blouse roumaine)



Ia este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc, purtată de femei. Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete.

Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material).

Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta pe meleagurile locuite de români de la Nistru până în Banatul sârbesc.

La 24 iunie 2013 un grup de inițiativă a hotărât să facă din ziua de 24 iunie (sărbătoarea populară a Sânzienelor ) o zi universală a iei românești.(Wikipedia)

 

În aprilie 1940, în hotelul ,,Regina” din Nisa,Henri Matisse termina de pictat „La blouse roumaine”. Pictorul lucra la acest tablou din noiembrie1939.
Drept inspirație i-a servit colecţia de ii româneşti care i-a fost făcută cadou de pictorul Theodor Pallady.
Tabloul se păstrează la Paris, în Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou.
Pe lângă ”La blouse roumaine”, Matisse mai are şi alte câteva tablouri în care este reprezentată ia românească. Elena Văcărescu, Anna de Noailles, Marthe Bibesco și Elvira Popescu au fost modelele care l-au inspirat pe Matisse în realizarea acestor tablouri.
Tablourile lui Matisse cu ia românească aveau să-l inspire patruzeci de ani mai târziu pe creatorul de modă Yves Saint Laurent, care a dedicat iei românești colecţia sa de toamnă-iarnă haute couture 1981, prezentată la Paris.

„Costumul românesc este un monument în sensul propriu al cuvântului. El nu stă în căsuța sociologică sau etnografică a îmbrăcămintei, ci în linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze și cu digurile Olandei. El are acest drept pentru că este o probă adusă la maturitatea existenței unei civilizații închegate. El este una din mărturiile vizibile și tangibile ale civilizației satului de pe pământul nostru.” (Mircea Malița:”Din tezaurul portului popular,1977)

Când înfloresc bujorii...

Bujorii înfloresc cam de pe la jumătatea lunii mai  până la începutul verii... Ei ne anunță că primăvara este pe sfârșite și se apropie vacanța de vară a școlarilor.
Pentru frumusețea lor și pentru proprietățile terapeutice au fost cultivați dine cele mai vechi timpuri. Prima consemnare în documente datează de acum 4000 de ani.
Chinezii îl numesc ”sho yo”, adică ”cel mai frumos”. Este un motiv artistic  des întânit în picturile pe porțelan sau pe mătasea din care se coseau kimono-urile...
Pliniu ne spune că părțile acestei plante puteau trata vreo 20 de boli...O referire la bujor se găsește în piesa lui Shakespeare ”Îmblânzirea scorpiei”( 1603).

În România are loc o tradițională ”Sărbătoare a bujorului” în fiecare an, la jumătatea lunii mai, în localitățile Gura Răului(Sibiu), Comana (Giurgiu), Plenița(Dolj), Saru Dornei (Suceava), Rediu(Galați).
În județul Olt se află Rezervația de bujori a Academiei Române, rezervație naturală de tip floristic, arie protejată, pe teritoriul comunei Stoicănești. O altă rezervație naturală de interes național se află la Zău de Câmpie, în județul Maramureș.

1.Bujorul de câmp (Paeonia peregrina) - 2.Rezervația din Munții Măcinului

Cu florile lor mari, parfumate și divers colorate ca florile tropicale, bujorii înnobilează grădinile și parcurile; în buchetul mireselor bujorii semnifică timiditate.

Sărbătoarea liliacului

 Motto :
”Veniți, privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit”...
(AL.Macedonski)

În prima duminică din luna ieșenii sunt invitați  la Sărbătoarea liliacului are are loc la la Muzeul "Mihail Sadoveanu". Pe 4 mai a.c., participanții l-au avut ca oaspete pe maestrul Petru Ciubotaru, recent laureat UNITER pentru întreaga sa activitate artistică.
În cadrul programului au avut  loc: vernisajul expoziţiei “Opera lui Sadoveanu” în artă plastică, recitaluri  de poezie şi epigramă, lansări de carte, recitaluri muzical-artistice.
Când s-a mutat la Iași, în casa din Copou, scriitorul a adus și si a plantat in curta noii locuințe, câteva tufe de liliac, care acum fac deliciul vizitatorilor.
***

                                      Liliac la Ponoare
Tot în prima duminică a lunii mai, în satul Ponoare de lângă Baia de Aramă are loc cea mai importantă nedeie din județul Mehedinți – Sărbătoarea Liliacului. Se numește astfel pentru că este organizată în Pădurea de liliac Ponoare, cea mai mare rezervație naturală de liliac din România, care se întinde pe 20 de hectare. Liliacul de la Ponoare înfloreste în prima jumătate a lunii mai, iar aceasta sărbatoare este închinată primaverii.