Album (I) Frumoșii

Din lumea celor care nu cuvântă...
Cei mai frumoși de pe planeta mea:

 pui de focă

vizon

 vulpe

vulpe polară

marmotă

șoarece de câmp (Franța)

veveriță (la Alhambra)

Frumoasele cochilii (II)-Melci marini

Melci marini


Cochiliile au trezit din totdeauna interesul oamenilor de știință, al pasionaților colecționari, ai artizanilor sau al turiștilor ocazionali. Sunt atât de diverse, de colorate, cu forme diverse și fascinante, povestind despre interesantele vieți neștiute ale ființelor care, vremelnic,  le-au locuit.(n.a.)

1.Maiestuosul Cassis (casque)
(casca sau coiful)

Este o mare moluscă gasteropodă.Sunt cunoscute 9 specii.Trăiește încă din Eocenul maritim și până în prezent. Căsuța acestui melc este o adevărată cupolă. bombată și ovală, cu spirala scurtă. Are forma unei căști militare. De unde și numele de ”casque”( cască). Deschiderea orală este îngustă terminată cu un canal scurt în exterior iar marginea (buza ) este mult îngroșată, poziționată ca un soclu. Mai există și astăzi pe lângă Madagascar.

2.Impozantul Pteroceras

Face parte dintr-o familie asemănătoare cu  Cassis. Are o formă palmată,  cu cochilie groasă, ornamentată cu creste (asemănătoare unor colți), sidefate cu lamele de aragonită. Trăiește în ape calde.

3 Ghiocul Cyprea( Cypraea tigris)

Are o cochilie oval-alungită, lucioasă ca porțelanul, dură, viu colororată, de dimensiune mică, cu ambele buze zimțate.

4.Spinosul Murex

Este denumit și melcul de purpură.Trăiește din Eocen până azi mai ales in partea răsăriteană a Mediteranei.
Are o cochilie fusiformă, pântecoasă şi ornată pe fiecare proeminență(tun) cu minim trei şiruri de spini rigizi, lungi de 4 – 5 cm, care îl apără de prădători. Este carnivor și distruge recifele de corali.
Fenicienii  au utilizat cochilia melcului de purpură pentru a extrage un colorant. Astfel, toga imaculată a senatorilor romani era împodobită cu o dungă lată de purpură din celebra purpură feniciană, de culoare roşie- violacee. Acest colorant se extrăgea cu mare trudă din gasteropodul Murex brandaris, care a supravieţuit datorită faptului că, treptat, epoca feudală a impus, printre altele, şi schimbarea modei.

5. Nautilus

Nautilus este o moluscă cefalopodă, adică cu tentacule, ( la unele specii aproape 90) care trăiește în Oceanul Indian. Este considerată o moluscă fosilă.

Frumoasele cochilii (I)

 

Moluște și cochilii

Cochilia este scheletul extern al unei moluște. Majoritatea moluștelor cu cochilie sunt clasificate în două clase: gasteropodele (melcii) și bivalvele (scoicile). Termenul de ”cochilie” provine din cuvântul latin ”conchylium”( la plural, ”conchylia”). În franceză”coquillages”, în spaniolă ”conchas”.
Moluștele care au cochilie ies din ou cu ea. Cochilia crește odată cu molusca care este dotată cu o manta de protecție (manta) care secretă substanțele care o formează (carbonat de calciu și materie organică).
Cochilia anumitor specii nu crește uniform de-a lungul anului. Perioadele de creștere alternează cu perioade de stagnare, în funcție de climat și hrană. După numărul striațiunilor de creștere se poate deduce vârsta și sănătatea unei moluște.












Prezența sau absența cochiliei și forma sa prezintă un real interes pentru clasificarea moluștelor. Spre deosebire de corpul moluștei, care este moale, cochilia este durabilă și se fosilizează ușor. Cunoașterea
cochiliilor fosile permit datarea siturilor arheologice. Mari cantități de cochilii .sub formă de sedimente, se găsesc în depozitele calcaroase.
De-a lungul istoriei umanității cochiliile anumitor specii au servit ca monedă sau au fost integrate în bijuterii: coliere, brățări, cercei, nasturi, broșe, inele, pandative sau piepteni.
Studiul scoicilor se numește conchiliologie.

Colier din epoca  bronzului din cochilii perforate

Cochilii deosebite

Scoica de purpură(Murex chicoreus ramoseus)

Scoică perlieră ( Pinctada margaritifera) 

Melc oceanic(Lambis lambis) (este numele stiințific al melcilor -păianjen)

De Paște

HRISTOS A ÎNVIAT !

George Coșbuc. ”La Paști ”( Fragment)

                            Prin pomi e ciripit si cânt,
                            Vazduhu-i plin de-un rosu soare,
                            Și sălciile-n albă floare
                            E pace-n cer si pe pământ.
                            Răsuflul cald al primăverii
                            Adus-a zilele-nvierii.
                            Si cât e de frumos în sat!
                            Crestinii vin tăcuți din vale
                            Și doi de se-ntâlnesc în cale
                            Isi zic: Hristos a inviat!
                            ...

( ? )
Joyeuses Pâques!

En cette belle saison,
Le soleil fait danser
Ses doux rayons,
Et le vent aime chanter
Une tendre chanson...

C'est le grand réveil
Miraculeux de la nature,
Qui émerveille par la beauté
De sa verdure,
La pureté d'un ciel d'azur,
Et qui est un appel
À une vie nouvelle!

Ianuarie 2016

A mai trecut un an, a sosit altul .
După un decembrie incredibil de blând a venit iarna. Iarna cea adevărată cu ninsori și ger. Ne-am bucurat de Crăciunul vesel și cald, de Anul Nou, pe care îl dorim mai bun, mai bogat mai fericit...
Ninge cu fulgi mari..Pe  o străduță un băiat a ieșit la săniuș...
Am primit multe imagini cu peisaje de iarnă... Voi  posta câteva pentru a vă convinge că iarna este frumoasă chiar dacă nu pentru toți...

Frezii

Motto: ”Frezia este prezența divină într-o floare”(Vavila Popovici)

Freziile sunt plante de gradină, cultivate pentru parfumul lor plăcut și aspectul delicat.
Denumirea plantei datează din 1886 și a fost atribuită în onoarea medicului german, Heinrich Theodor Freese (1795-1876) de către botanistul Christian Friedrich Ecklon (1795-1868). Denumirea populară românească a plantelor din genul Freesia este Frezie sau uneori Fresie.
Frezia este o plantă originară din Africa de Sud și aparține familiei Iridaceae care cuprinde aproximativ 65 de genuri si 1 800 de specii distribuite în întreaga lume.

Frezia albă este o floare de primăvară, cu un aspect impecabil și un parfum delicat, rafinat. Frezia alba creste toamna și iarna și înfloreste primăvara și vara; frunzele, de obicei, sunt în pozitie verticală și sunt în formă de sabie.
Dintre toate tipurile de frezii, freziile albe emană cel mai puternic miros. Nu este de mirare, aşadar, că ele sunt folosite cel mai des în industriile de parfumuri şi uleiuri aromate.

Frezia roșie este asociată cu armonia, delicatețea și încrederea...
Freziile în general simbolizează  prietenia și  valorile care decurg din aceasta: încredere, sinceritate, dragoste, speranță...

1 Mai-2015( pe planeta mea)

 1 Mai -Armindeni

Ziua de 1 mai  așa cum o cunoaștem astăzi este o contopire de tradiții, unele foarte vechi, altele mai noi.
La 1mai românii sărbătoreau de fapt ziua de Armindeni.
Armindeni - 1 mai este ziua lui Ieremia, care avea darul prorociei. În slavonă, era numită "Ieremiin? dini", iar prin românizare şi simplificare a devenit Armindeni.
Despre obiceiurile mai degrabă păgâne legate de această zi vorbesc, între alţii, Alecu Russo, Ion Ghica, Dimitrie Pappasoglu, în Istoria fondării oraşului Bucureşti”, Nicolae Vătămanu în ”Odinioară în Bucureşti ” şi Alexandru Predescu în evocările din ”Dâmboviţă, apă dulce”...
Mai era cunoscută în popor drept ”ziua pelinului” sau ”ziua bețivului”... Este o sărbătoare a primăverii, a naturii aflată în deplină înflorire și prospețime.Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte o crenguță de măr  înflorit la poartă, la  ușă sau la ferestrele caselor, ca un talisman împotriva calamităților naturale, și a bolilor dar și pentru a avea roade bogate.
Era obligatorie o ieșire în natură, la iarbă verde, cu băutură, gustări și lăutari...
Bucureștenii petreceau ziua de Armindeni în diferite locuri: la nord de București unde se afla dumbrava banului Dumitrache Ghica( pe care lăsat-o moștenire soției sale ”băneasa”), în lunca Dâmboviței, înainte ca aceasta să devină o groapă de gunoi, în livada lui Bellu, cam pe unde se află cimitirul cu același nume și în Grădina Cișmigiu.
În Cişmigiu petreceau Armindenul tinerii boemi ai vremii(zurbagiii), printre care se găseau şi beizadele. Ei veneau însoţiţi de femei dispuse să le risipească aleanul, cântându-le cântece de inimă albastră.

***
1 Mai - Ziua Muncii

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă
1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă.