Uimitoarele bufnițe ( III )

MOTTO
 ” Această pasăre de noapte trăieşte periculos, petrece intens şi ştie să dea din coadă.”( anonim )

Bufnițele au fost venerate, disprețuite, iubite, condamnate, învestite cu înțelepciunea ancestrală sau cu vrãjile cele mai periculoase. Aceste păsări de noapte apar adesea în filmele de groază , fiind asociate cu întunericul, fantomele, vrăjitoarele, casele sau pădurile bântuite, ruinele.
Iata cateva credințe populare legate de bufnițe și  cucuvele:

Tipătul cucuvelei din vremea de iarna prevesteste sosirea unei furtuni.Românii cred că aceaste păsări, în funcție de țipătul lor, prevestesc moartea, nașterea unui copil sau sosirea unui pețitor.

In Roma antică, bufnitele erau detestate întrucât se credea că sunt vestitoare ale mortii.Vrajitoarele din Roma antică utilizau penele de cucuvele pentru prepararea unor magice poțiuni. (Acestă credință apare în piesa lui Shakespeare ”Macbeth”). In Grecia  mai exista superstitia că un copil căruia i se dădea un ou de bufnită avea să devină la maturitate un bețivan.



Pe de altă parte, grecii antici le apreciau ca semne bune. O cucuvea zburând deasupra unei armate grecesti la începutul unei bătălii prezicea victoria. In Anglia, se zicea ca cine avea proasta inspiratie de a se uita în cuibul unei cucuvele urma sa sufere de o groaznica depresie tot restul vietii sale. Tot în Grecia exista superstitia ca un copil caruia i se dădea un ou de bufniță avea să devină la  maturitate un bețivan.
La Atena era considerată simbolul înțelepciunii, a stiinței de carte, activității creative.

În multe culturi culturi din lume există credinta că aduc noroc. Intr-o legendă din Afganistan se spune ca această pasăre a dăruit oamenilor din vechime cremenea si amnarul, dandu-le astfel posibilitatea de face focul. In schimb, oamenii i-au dat în dar penele.

Aborigenii din Australia cred că bufnițele sunt de fapt spiritele femeilor, fiind văzute din această pricina drept sacre, în timp ce în Britania erau un semn bun, mai ales ca puteau prezice dacă urma să fie vreme bună în decursul unei plănuite călătorii.
În folclorul Indian, bufnițele simbolizeazã istețimea şi generozitatea, având totodatã şi importante puteri profetice. Ideea apare şi la Esop, precum şi în multe mituri greceşti.

Uimitoarele bufnițe ( II )

MOTTO: Bufnița nu-și lasă ruinele pentru o grădină de trandafiri. (proverb turcesc)
 

Mica bufniţă se simţea foarte bine în palma lui Harry şi îl ciupise uşor de deget, pentru a-i arăta – într-un mod cam ciudat, ce-i drept – dragostea ei.”(J.K. Rowling în Harry Potter – Prizonier la Azkaban)

 Nocturnas Athenas afferre”(lat)
”A aduce bufnițe la Atena” este un  proverb din  Grecia Antică care semnifică a face ceva inutil, absurd, a pierde timpul, a face o acțiune fără sens.
Bufnițele care ședeau pe grinzile vechiului Parthenon, care a fost ars de Xeres I, erau simbolul orașului Atena și al zeiței Atena, zeița întelepciunii, cea născută din capul lui Zeus.
Bufnița era reprezentată pe monedele ateniene din argint. Și, pentru că grecii extrăgeau singuri argintul și băteau monedă, ”a aduce bufnițe la Atena” (fie păsări, fie monede) era  o acțiune inutilă.

Bufnița a devenit simbolul înțelepciunii, deoarece zeița Atena era protectoarea artelor frumoase, a literaturii , a mesteșugurilor și a agriculturii, a tot ce insemna activitate legată de minte și pricepere.In prezent efigia vechii monede ateniene se regăseste pe mineda euro grecească. In școli,în universități, bufnița, ca simbol al învățăturii, al activității intelectuale, face parte din heraldica acestora.

Facultatea de Filosofie şi Știinţe Social-Politice alături de celalte facultăţi reprezintă inima Universităţii. Dincolo de apartenenţa la acelaşi întreg, Facultatea de Filosofie şi Știinţe Social-Politice are o identitate distinctă. Acest aspect s-a dorit a fi reliefat prin elaborarea stemei facultăţii în anul 2009.
Stema conţine un element heraldic definitoriu (bufniţa) şi stema Universităţii.

Uimitoaele bufnițe ( I )

MOTTO: ”Bufnița este memoria nopții ”(Valeriu Butulescu)

”Bufniță” sau ”buhă” este un nume dat mai multor specii de păsări din familia Strigidae (Strigide), ordinul Strigiformes. Majoritatea sunt solitare și nocturne. Cea mai cunoscută în România este Bufnița, Bufnița mare sau Buha, numită științific Bubo bubo.(Wikipedia)
Este o pasăre impresionantă, care a dat naștere la numeroase povestiri și legende. Vânează numai noaptea, zburând fără zgomot, la distanțe de până la 15 km de cuib.Deși culorile variază în funcție de specie, culoarea cea mai des întâlnită este maro închis și deschis, în partea anterioară fiind vizibile dungi în nuanțe de alb combinat cu negru sau galben.




 Are aripile lungi, iar coada și picioarele sunt scurte.Ghearele puternice îi sunt necesare pentru a se agăța bine pe crengile copacilor și pentru a vâna. Corpul bufniței este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarcă 2 ochi rotunzi galbeni-portocalii ce ocupă jumătate din mărimea capului. Bufnița este singura pasăre care are ochii situați pe partea anterioara a capului. Spre deosebire de ai oamenilor, aceștia sunt ficși. Din această cauză are un gât scurt, dar foarte flexibil, pe care îl poate întoarce în aproape toate părțile. Ghearele puternice îi sunt necesare pentru a se agăța bine pe crengile copacilor și pentru a vâna.